Boala Parkinson este o afecţiune degenerativă care afectează progresiv nervii motori (sau care controlează mişcarea) ai creierului. Este adesea dificil să diagnostichezi această boală, bazându-te doar pe simptomele care sunt comune şi altor boli. Simptomele timpurii pot fi blânde, cum ar fi tremurături, rigiditate şi o încetinire generală a mişcărilor. Mulţi pacienţi ajung, până la urmă, să aibă dificultăţî la mers, la vorbit sau în îndeplinirea altor sarcini simple, iar în final, la împiedicarea gravă a capacităţii de mişcare.

În pezent nu există nici o posibilitate de vindecare a bolii, dar terapia adecvată şi dozată progresiv permite unor pacienţi să funcţioneze întrega lor viaţă. Deoarece boala Parkinson are o largă varietate de simptome timpurii care sunt similare cu ale altor afecţiuni neurologice, diagnosticul corect este adesea dificil.

Boala Parkinson debutează în celulele creierului care transmit impulsuri către nervii motori. Terapia dopaminergică, executată la un stadiu relativ timpuriu al bolii, poate atenua simptomele bolii Parkinson şi poate avea un impact pe termen lung asupra mortalităţii pacienţilor. Din cauză că mare parte dintre circuitele responsabile cu mobilitatea vor fi compromise înainte de apariţia simptomelor, boala va rămâne nedescoperită şi netratată o lungă perioadă de timp.

Este esenţială diagnosticarea corectă şi precoce a bolii Parkinson, pentru a stabili tratamentele optime şi pentru a da pacientului cele mai mari şanse – iar scanarea PET/CT poate ajuta în acest sens.